Senzaţiile fantomă: ce sunt şi ce le declanşează

Creierul uman are multe mistere şi acest lucru este ilustrat cel mai clar de existenţa unei game de fenomene, cum ar fi durerea fantomă a membrelor. Unii oameni se confruntă cu halucinaţii tactile, având senzaţia în mod eronat că simt o senzaţie chiar dacă în realitate nu există niciun factor declanşator. Acest fenomen apare atunci când o persoană crede că poate detecta durerea sau alte senzaţii tactile într-un membru pierdut prin amputare. Pacienţii care şi-au pierdut un membru acuză adesea dureri în piciorul/braţul care nu mai există. Unii ajung să ia calmante pentru a-şi mai domoli durerea. Ce înseamnă acest lucru? Creierul accesează amintiri din perioada în care membrul era bolnav şi provoca dureri sau, pur şi simplu, nu procesează informaţia că acel membru a fost îndepărtat?

Halucinaţiile tactile apar de obicei la persoanele care au dezvoltat o anumită  patologie psihică, precum schizofrenia. Cu toate acestea, persoanele care sunt în întregime sănătoase din punct de vedere mental şi fizic pot de asemenea să experimenteze un fenomen similar.

• Ucrainenii au anunțat „o altă lovitură pentru complexul militar-industrial al Rusiei”
• Cresc prețurile la abonamentele pe platforma X

Un nou studiu realizat de către o echipă de cercetători de la Universitatea din New York şi Universităţile din Hamburg şi Bielefeld din Germania explică în detaliu ce anume caracterizează senzaţiile fantomă. Ei susţin că o mai bună înţelegere a acestui fenomen ar putea ajuta specialiştii să descifreze mistere similare, inclusiv durerea fantomă a membrelor.

În trecut, oamenii de ştiinţă au crezut că percepţia noastră conştientă despre locul în care a apărut o atingere rezultă dintr-o hartă topografică din creier. În urma acestei presupuneri, pe această hartă sunt reprezentate părţi ale corpului, cum ar fi mâinile, picioarele sau faţa, afirmă cercetătorii.

Cu toate acestea, studiul la care facem referire, care se concentrează asupra participanţilor pe deplin sănătoşi, indică faptul că modul în care creierul atribuie senzaţii de atingere este mult mai complicat.

Citeşte continuarea pe CSID!